Date generale ale judetului si orasului
21-22 decembrie 1989 - Revolutia a învins
Istoricul Catedralei Libertãtii --„NASTEREA DOMNULUI" - Brãila
Santierul,lucrari,inaugurari
Finisaje si receptionare de lucrari
Descrierea arhitecturii
Situatia actuala si de perspectiva
21-22 decembrie 1989 - Revolutia a învins
Istoricul Catedralei Libertãtii --„NASTEREA DOMNULUI" - Brãila
Santierul,lucrari,inaugurari
Finisaje si receptionare de lucrari
Descrierea arhitecturii
Situatia actuala si de perspectiva
Date generale ale judetului si orasului
„ Omul sfinteste locul ". Asa se face cã aceastã zicalã a fost si este valabilã pentru oamenii si tinuturile noastre. Tãria credintei i-a îndemnat pe brailenii din toate timpurile sã aducã prinos de multumire lui Dumnezeu, ridicând lãcasuri de închinãciune, fãcând din tinuturile lor leagãn sfânt de credintã, culturã si istorie.
„ Omul sfinteste locul ". Asa se face cã aceastã zicalã a fost si este valabilã pentru oamenii si tinuturile noastre. Tãria credintei i-a îndemnat pe brailenii din toate timpurile sã aducã prinos de multumire lui Dumnezeu, ridicând lãcasuri de închinãciune, fãcând din tinuturile lor leagãn sfânt de credintã, culturã si istorie.
Judetul Brãila este situat în Sud Est-ul României, în Câmpia Românã si are ca resedintã de judet orasul Brãila, oras care are unul dintre cele mai mari porturi românesti.
Judetul Brãila are ca judete vecine : la E Tulcea, la S-E Constanta, la S Ialomita, la V Buzãu la N-V Vrancea, si la N Galati.
La granita de est a judetului se întinde Insula Mare si Insula Micã a Brãilei, la vest Câmpia Buzãului si o parte din Câmpia Sãlcioara, la sud Câmpia Bãrãganului, iar la nord o parte din râul Siret.
Orasul Brãila, unul dintre cele mai mari porturi românesti este situat la 200 de Km N-E de Bucureºti, iar Dunãrea este poarta orasului cãtre lume.
Orasul Brãila a fost atestat documentar în anul 1368. Dezvoltarea Brãilei a fost determinatã pe de o parte, de asezarea la punctul cel mai apropiat de mare al Dunãrii muntene, pe de alta, de vecinãtatea bãltii bogate în peste si a Bãrãganului bogat în lanuri de grâne si turme de animale.
In secolul al XIV-lea, Brãila devine cel mai însemnat port al Tãrii Românesti si principalul centru pescãresc în care înflorea comertul. Piata Brãilei devine atât de importantã pentru comertul de cereale, încât unitatea ei de mãsurã „ chila de Brãila"(patru sute de ocale) se introduce ca unitate de mãsurã etalon, atât în Tara Româneascã cât si în Moldova.
în 1540 Brãila devine „raia" turceascã si timp de trei secole cetatea Brãilei decade.
La 13 ianuarie 1836 Brãila a fost declaratã „Porto Franco", ceea ce înseamnã cã în Brãila se puteau depozita orice fel de mãrfuri, cu excepþia vinului, rachiului si tutunului, fãrã sã se plãteascã vamã sau alte taxe, favorizându-se în acest fel importul si exportul.
Fiind primul port maritim al Dunãrii, Brãila a rãmas un oras deschis, unde principala nationalitate a locuitorilor este românã, deloc de neglijat fiind si comunitatea minoritãtilor ca: aromâni, macedo-români tigani, lipoveni, greci, turci, bulgari, germani, maghiari si evrei.
21-22 decembrie 1989 - Revolutia a învins
22 decembrie - în Piata Independentei din Brãila s-a adunat populatia orasului manifestându-si entuziasmul pentru clipa iesirii din bezna totalitarismului. Pentru prima datã, oamenii au iesit în stradã în mod spontan, îmbrãtisându-se, cu lacrimi în ochi, chiar dacã nu se cunosteau, zicându-si„bine cã am trãit, cu ajutorul lui Dumnezeu, aceastã minunatã zi".
„ De la acel „ Crãciun însângerat" al anului 1989, trecând în cel de-al nouãlea deceniu al secolului XX, sufletul românesc a cunoscut frãmântãrile -firesti, s-ar spune - ale unei tranzitii cu etape abrupte, reflectate în sistemul politic, social, economic si nu în ultimul rând, în mentalitate. Suportul solid si constant, care a tinut mereu într-un echilibru subteran poporul cel simplu si necãjit - atât în anii dictaturii, cât si în etapele pline de socuri ale tranzitiei - a fost si a rãmas credinta. Rãdãcinile adânci ale credintei ortodoxe n-au putut fi scoase nici în cele cinci decenii de ateism feroce din solul fertil al sufletului românesc.
22 decembrie - în Piata Independentei din Brãila s-a adunat populatia orasului manifestându-si entuziasmul pentru clipa iesirii din bezna totalitarismului. Pentru prima datã, oamenii au iesit în stradã în mod spontan, îmbrãtisându-se, cu lacrimi în ochi, chiar dacã nu se cunosteau, zicându-si„bine cã am trãit, cu ajutorul lui Dumnezeu, aceastã minunatã zi".
„ De la acel „ Crãciun însângerat" al anului 1989, trecând în cel de-al nouãlea deceniu al secolului XX, sufletul românesc a cunoscut frãmântãrile -firesti, s-ar spune - ale unei tranzitii cu etape abrupte, reflectate în sistemul politic, social, economic si nu în ultimul rând, în mentalitate. Suportul solid si constant, care a tinut mereu într-un echilibru subteran poporul cel simplu si necãjit - atât în anii dictaturii, cât si în etapele pline de socuri ale tranzitiei - a fost si a rãmas credinta. Rãdãcinile adânci ale credintei ortodoxe n-au putut fi scoase nici în cele cinci decenii de ateism feroce din solul fertil al sufletului românesc.
Virulent criticate si îndreptãtit regretate, demolãrile de locasuri de cult (ortodoxe) -unele dintre ele valori inestimabile de patrimoniu si de istorie - n-ar fi putut fi apãrate nici cu pretul unor trupuri asternute sub senilele tancurilor si buldozerelor demolatoare. Fãrã a minimaliza aceste pierderi ireparabile, nu trebuie uitat cã Biserica cea vie, cea din sufletele cu adevãrat credincioase, nu numai cã n-a fost demolatã, dar s-a întãrit si s-a consolidat".
In anul 1964, în Postul Mare - duminica a III-a, 6-12 aprilie si în Brãila s-a demolat mãreata bisericã SFINTA SOFIA construitã dupã modelul Catedralei din Timisoara.
„ Ca o reactie compensatorie, la scarã nationalã, a izbucnit entuziasmul febril al zidirii de noi biserici.
Entuziasmul zidirii de noi biserici s-a manifestat si în aceastã zonã a Dunãrii de Jos, chiar în orasul Brãila, unde o splendidã bisericã, de mari proportii si cu o valoare arhitecturalã similarã Catedralei din Timisoara, a fost demolatã de regimul comunist. Biserica „ Sfânta Sofia" fusese ridicatã din obolul crestinelor din Asociatia Femeilor Crestine Ortodoxe din România.
Spatiul unde a fost amplasatã aceastã bisericã a fost oferit de cãtre conducerea provizorie a judetului si municipiului din 1990 pentru construirea unei noi biserici. TOP
Istoricul Catedralei Libertãtii --„NASTEREA DOMNULUI" - Brãila
Istoricul Catedralei Libertãtii --„NASTEREA DOMNULUI" - Brãila
„...Fii, Doamne,începutul,înmultirea si sãvârsirea lucrãrii acesteia; bine cuvinteazã pe ctitori si pe lucrãtori si lucrul mâinilor lor sporeste-l si cu pronia Ta cea dumnezeiascã înmulteste cu îndestulare toate cele de trebuintã spre ridicarea si terminarea bisericii acesteia, ca sã fie bisericã desãvârsitã si plinã de slava Ta...!"
Din initiativa P.S. Arhiereu - Vicar Casian Gãlãteanul si prin bunã vointa autoritãtilor locale, în anul 1990, în ziua de 16 aprilie a avut loc sfintirea locului catedralei, în prezenta a 40.000 de brãileni.
.. .Astfel, catedrala brãileanã poate fi consideratã, cum a spus P.S. Episcop Casian, „catedrala cu numãrul l între toate bisericile ridicate în România dupã 1989". Asezarea pietrei de temelie -16 aprilie 1990, în a doua zi a Praznicului învierii Domnului - a fost primul act pastoral al tânãrului, entuziastului ierarh, de curând instalat ca arhiereu-vicar al Eparhiei Dunãrii de Jos, Prea Sfintitul dr. Casian Crãciun. Cu acel prilej -în prezenta reprezentantilor de atunci ai statului, ai armatei, culturii si vietii politice, dar mai ales a peste 40.000 de cetãteni - s-a rânduit ca hram al catedralei praznicul Nasterii Domnului, într-o legãturã profundã si spre vesnica pomenire a copiilor si adolescenþilor ucisi în acel sângeros decembrie 1989.
... Proiectul lucrãrii în cauzã a fost ales în urma unui concurs, care a avut loc în cadrul primului Simpozion national cu tema: „ Spatiul eclezial ca expresie a Traditiei", tinut dupã 1989, având ca si câstigãtor proiectul Institutului de Proiectare Brãila, actualmente S.C. „Prodomus" S.A. Proiectul a fost coordonat de cãtre dl arh. Gheorghe Luca, având în cadrul colectivului de proiectare pe dl.ing. Ionel Bãnicã, verificator tehnic autorizat, privind partea de rezistentã. TOP
Lucrarea a început prin realizarea pernei de balast de cãtre S.C. Metrans S.A., împreunã cu societãtile S.C. Sigma S.A.si S.C. Alfa S.A., folosindu-se pentru aceasta 2 garnituri a 10 vagoane de tren cu balast adus de la Prodagremin Cilibia, precum si a câtorva barje de piatrã spartã aduse prin osteneala p.c. protoiereu Gheorghe Marinescu.
In urma ajutorului financiar obþinut în anul 1996, în valoare de 300.000.000 lei, lucrãrile la executia catedralei au luat amploare, începându-se si realizându-se de cãtre S.C. Concivia S.A. radierul si infrastructura acesteia.
Inaugurarea bisericii de la subsolul catedralei a avut loc în 1998, în ziua de 24 decembrie, în urma lucrãrilor la infrastructura acesteia, datoritã strãdaniilor mai multor ctitori: Episcopia Dunãrii de Jos, Primãria, Prefectura, Consiliului judeþului Brãila, S.C. Prodomus, T.M.U.C.B., Brainconf, Metrans, S.C.CCF-Galaþi, BCR, BRD, Bankpost,ADP -Brãila, Braicons, RW Ecologic Service,Petrom, Titan Holding Electrica, Energetica, Aptercol, Lobul, Laminorul, Valmet, Valve, Agritop, Santierul Naval, Pal, s.a.
începând cu anul 2000, luna iunie, lucrãrile la catedralã au fost executate de S.C. Concas S.A., iar evolutia santierului la locasul de cult, a avut loc dupã cum urmeazã:
a. In anul 2000, în urma interventiei P.S.Casian, Guvernul României a alocat pentru continuarea lucrãrilor suma de 2 miliarde lei ROL, realizându-se:
- structura de rezistentã a pridvorului si a pronaosului de la cota +/- 0,00 m la cota +7,00 m (zona cafas 1);
- structura de rezistentã a naosului de la cota +/- 0,00 m la cota +7,00 m;
- structura de rezistentã a celor 3 abside de la cota +/- 0,00 m la cota +7,00 m.
b. în anul 2001 s-au executat:
- structura de rezistentã în proportie de 100% in zona pronaosului, precum si tencuielile inferioare aferente;
- structura de rezistentã a naosului, de la cota -f 7,00 m la cota +11,6 m ;
- structura de rezistentã a celor trei abside de la cota +7,00 m la cota +11,6 m.
c. în anul 2002, s-au executat:
- montarea celor 5 clopote in turla micã, dinspre miazãzi;
- structura de rezistentã + tencuieli interioare a arcelor si a boltii naosului;
- structura de rezistentã a arcelor de susþinere a boltii absidelor;
- structura de rezistentã a arcelor + bolti, sustinere turla mare + baza turlei mari;
- tencuit bolti introdus intrados abside
- alimentarea cu energie electrica a Catredalei - solutie definitivã.
d. în anul 2003, s-au executat:
- structura de rezistentã la turla mare 50%;
- tencuieli interioare la peretii turlei mari.
e. în anul 2004, s-au executat:
- finalizare lucrãri structura de rezistentã la turla mare ;
- cupola turlei mari, din beton armat;
- tencuieli interioare la pereþii turlei mari.
- structura de rezistentã a pridvorului si a pronaosului de la cota +/- 0,00 m la cota +7,00 m (zona cafas 1);
- structura de rezistentã a naosului de la cota +/- 0,00 m la cota +7,00 m;
- structura de rezistentã a celor 3 abside de la cota +/- 0,00 m la cota +7,00 m.
b. în anul 2001 s-au executat:
- structura de rezistentã în proporþie de 100% in zona pronaosului, precum si tencuielile inferioare aferente;
- structura de rezistentã a naosului, de la cota -f 7,00 m la cota +11,6 m respectiv pânã la nasterea boltii;
- structura de rezistentã a celor trei abside de la cota +7,00 m la cota +11,6 m.
c. în anul 2002, s-au executat:
- montarea celor 5 clopote in turla micã, dinspre miazãzi;
- structura de rezistentã + tencuieli interioare a arcelor si a boltii naosului;
- structura de rezistentã a arcelor de susþinere a boltii absidelor;
- structura de rezistentã a arcelor + bolti, sustinere turla mare + baza turlei mari;
- tencuit bolti introdus intrados abside
- alimentarea cu energie electrica a Catredalei - solutie definitivã.
d. în anul 2003, s-au executat:
- structura de rezistentã la turla mare 50%;
- tencuieli interioare la peretii turlei mari.
e. în anul 2004, s-au executat:
- finalizare lucrãri structura de rezistentã la turla mare ;
- cupola turlei mari, din beton armat;
Finalizarea lucrãrilor la structura de rezistentã a catedralei a presupus convocarea unei Comisii de receptie care, sub conducerea dlui conf. Dr. Ing. Octavian Cosovliu, a apreciat calitatea executiei lucrãrilor ca fiind foarte bunã.
Din a doua jumãtate a anului 2004, sub îndrumarea Prea Sfintitului Pãrinte Episcop Casian, a început colaborarea din punct de vedere profesional dintre dl. arh. Gheorghe Luca si dl Dorin Dãnilã, artist plastic, în vederea definitivãrii arhitecturii fatadelor bisericii, mai ales în privinta detaliilor ornamentelor, precum si a dispunerii lor. Astfel, sub supravegherea echipei de specialisti mai sus mentionati, s-au început lucrãrile de executie a cupolelor mici, de S.C. Vâlceana S.A. din Galati, care a sponsorizat executia structurii de lemn a acestora, învelitoarea cupolelor a fost executatã de echipa mesterului Gheorghe Matache, din tablã de cupru, iar aplicarea stratului protector, care a presupus mai multe operatiuni complexe, s-a realizat prin implicarea unei echipe de la firma T.M.U.C.B. S.A.
în urma slujbei de sfintire, sãvârsitã de Prea Sfintitul Casian, la 25 octombrie 2005, si în prezenta autoritãtilor locale, au fost puse pe pozitie cupolele finisate ale turlelor mici. Totodatã, în anul 2005 s-au executat urmãtoarele lucrãri: tencuieli exterioare 70% de cãtre S.C. Tomcoraf S.R.L.; instalatia electrica 80% de cãtre S.C. Automat Serv S.R.L.; instalatia termicã de cãtre S.C.Cyclon Tech S.R.L.; tâmplãria exterioarã de cãtre S.C. Supertrade S.R.L.
Executia Catedralei cu hramul „Nasterea Domnului ", începând cu anul 2000 a beneficiat de sustinerea constantã din partea autoritãtilor locale, prin persoanele domnilor primari Anton Lungu, Constantin Sever Cibu si a membrilor Consiliului Local al municipiului Brãila:
în data de 26 decembrie 2005 a avut loc slujba de binecuvântare a altarului catedralei, sãvârsitã de chiriarhul locului, în prezenta unui sobor numeros de preoti, a autoritãþilor locale precum si a câtorva mii de credinciosi brãileni, care cu bucurie, într-o atmosferã desãrbãtoare, au primit acest eveniment ca o încununare a efortului depus de întreaga urbe la ridicarea acestui simbol al municipiului Brãila (bisericã misiune slujire 2005 - editura episcopiei DUNÃRII DE JOS GALATI, 2006). TOP
Planul de bazã al bisericii preia din arhitectura traditionalã, pe care însã o adapteazã cerintelor constructive actuale. Astfel, planul de tip trilobat este prelungit pe axa de est -vest, naosul având în plan o formã tipic bizantinã, lucru ce va facilita înãltarea peste naos a celor patru arce, sistem încununat de o turlã forte amplã.
Sistemul constã atât prin unitatea lui de viziune, cât si prin vigoarea cu care principiile compozitionale au fost respectate.
Acest plan concurã pentru a da un spatiu echilibrat, pe care altarul, naosul si pronaosul îl continuã logic.
Dimensiunile edificiului:
- lungime........................................42,00 m
- lãtime la abside............................25,00 m
- înãltime turla mare.......................46,00 m
- înãltime turlele mici.....................33,00 m
Planul este bizantin - cruce cu brate inegale, cu douã coruri (cafas) la +6,50 si 10,50 m. Ambele turle mici sunt prevãzute cu scãri de la bazã pânã la cota de 20,50 m si cu scãri metalice pânã la cota de 20,60 m.
Turla din dreapta are cinci clopote actionate electronic de la un tablou general.
în naos si pronaos existã încãlzire prin pardoseala.
Tâmplãria este din lemn de stejar stratificat cu geamuri termopan si vitralii.
Plafonul în leagãn al naosului precum si cupola pantocratorului nu sunt placate la interior cu cãrãmidã, ele fiind din beton armat peste care s-a aplicat frescã neagrã fãcutã din var, nisip si câlti tocati. De altfel, restul interiorului este placat cu cãrãmidã de 12 cm. grosime, peste care s-a aplicat un strat de frescã neagrã.
La subsolul edificiului au fost prevãzute spatii cu utilitate tehnicã si functionalã si anume:
- capela cu hramul Sf. 40 de Mucenici si învierea Domnului
- cantinã socialã care oferã hranã caldã la 70 de persoane zilnic - functioneazã din 1999.
în conformitate cu prevederile H.G. nr. 531/4.01.1992, subsolul este prevãzut sã functioneze caadãpost de apãrare civilã. Planul adãpostului si compartimentarea acestuia au fost conditionate si de geometria si dimensiunile elementelor de structurã de rezistentã ale subsolului.
Infrastructura este alcãtuitã din fundatii de tip radier general si diafragme monolite de beton armat care împreunã cu planseul peste subsol alcãtuiesc o cutie spatialã, rigidã capabilã sã preia eventualele eforturi ce apar în structurã datoritã unor tasãri neuniforme ale terenului de fundare. Diafragmele de subsol, de pe contur au grosimea de 45 cm., iar planseul peste subsol este de 20 cm. grosime, îndeplinind astfel condiþiile realizãrii unui subsol pentru apãrare civilã.
Structura este din beton armat monolit turnat în diafragme drepte sau curbe, în bolti si cupole sferice asigurând scurgerea eforturilor pe principiul elementelor structurale din beton armat.
Toatã aceastã structurã din beton armat ( mai putin boltile si cupolele ) a fost „îmbrãcatã" la interior cu zidãrie de cãrãmida plinã în grosime medie de 12 cm. construitã cu suport omogen pentru tencuialã (frescã neagrã) peste care se va asterne pictura.
Alimentarea cu apã si evacuarea apelor uzate se face din si în retelele existente pe strada Francezã. S-au prevãzut de asemenea hidranti pentru stingerea incendiilor atât în interior cât si în exterior si puncte exterioare de apã pentru irigarea spatiilor verzi adiacente edificiului.
Alimentarea cu energie electricã precum si iluminatul ornamental al zonelor verzi se va realiza prin racordarea la CET din zonã.
S-a prevãzut un iluminat de sigurantã (evacuare, marcare hidranti) , instalatie de fortã (centralã ventilatie, punct termic, trapã acces subsol), instalatie de curenti slabi (telefon si radio - amplificare interioarã) si instalatie electricã de paratrãznet, scurgere si marcare (balizare).
De asemenea, s-a prevãzut o instalatie pentru iluminatul exterior decorativ al fatadelor bisericii realizat cu reflectoare cu fascicol semiconcentrat montate la sol si pe bisericã la cota de+17,70 m.
Localizarea si delimitarea terenului (ce înconjoarã Catedrala - 10.800 mp.) este realizatã de arterele majore de circulatie Calea Cãlãrasilor si Bulevardul Dorobantilor, precum si de strazile Franceza si Ghioceilor,sustinute de noile constructii ale ansamblului Piata Dorobantilor (zona de blocuri ). TOP
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu